„Figură paradigmatică a poeziei actuale, posesor al unei opere durabile, de o forță a expresiei vizionare ieșite din comun” - Marin Mincu


[ bio-bibliografie ]
[
referinte ]
[
texte alese ]
[
galerie foto ]
[
carte de oaspeti ]
 

SOS PATRIMONIUL NAȚIONAL CULTURAL!


Ostracizat și ridiculizat ani de zile pentru cercetările sale despre excepționalitatea, primordialitatea  și vechimea multimilenară a culturii și civilizației de pe aceste meleaguri, recunoscută inclusiv de universitarul american Maria Gimbutas în lucrarea "Old Europe and the Advent of the Indo-Europeans", zilele acestea, după repetate memorii adresate Senatului României, Președinției și altor instituții publice cu putere de decizie, toate rămase fără nici un ecou în ceea ce privește solicitarea poetului de obținere a unui minim statut de protecție culturală pentru colecția sa de peste 1000 de statuete de paste litice datând din perioada respectivă, scriitorul Ion  Gheorghe a hotărât să doneze Federației Ruse această avere totuși inestimabilă pentru patrimoniul cultural-științific național, împreună cu locuința de vară din Sărățeanca, de la poalele Istriței.


 

DONAȚIE

                   

                   Către –

                             Excelența Sa Domnul Ambasador al Federației Ruse,

                             Șoseaua Kiseleff, București

 

          Mă numesc Ion Gheorghe, poet român, obiect de referință al Istoriilor de Literatură și al Dicționarelor de Scriitori Români.

          Mă adesez Dvs. în legătură cu următoarea problemă de patrimoniu cultural: pe lângă manuscrisele cărților mele dețin un număr de peste 1.000 de obiecte arheologice, statuete de paste litice, cu suitele imagistice pe care plastica de lut din Neolitic le-a proiectat în culturile arheologice de la Carpați din care doamna Marija Gimbutas își argumentează cartea sa „Old Europe and the Advent of the Indo-Europeans”, tradusă în românește cu titlul „Civilizația Marii Zeițe și sosirea cavalerilor războinici”.

          Există în România o conspirație a corpului de arheologi oficiali de Școală latinistă exclusivistă care, de multe decenii, sabotează orice alte teorii istorice și mistifică sau distruge dovezile materiale ce ar proiecta altă viziune. Bărbați de știință ca Nicolae Densușianu, Vladimir Dumitrescu, C. Nicolăescu-Plopșor, Dinu V. Rosetti au fost fie ostracizați, fie denaturați. Cel mai scandalos caz este acela al arheolo­gului, astăzi trecut în neființă, Gavrilă Aurelius Bălan, care a deținut și el o colecție de statuete de gresie, cărora le atribuia o vechime anteneolitică, dar care, obstrucționat de către colegii săi de la Institutul de Arheologie București, a murit în spital, colecția sa fiind distrusă ori făcută să dispară. Dețin documentul care atestă tratamentul criminal ce i s-a aplicat acestui savant al preistoriei.

          Pornind de la cazul personal al statuetelor mele, despre care am reușit să public în 1974 cartea „Cultul Zburătorului – opiniile poetului asupra miturilor autohtone”, precum și „Cogaioanele – Munții Marilor Pontifi” (Ed. Cartea Românească, 2004), mă adresez Dvs. pentru a vă semnala conspirația anticulturală a Școlii oficiale de arheologie și istorie din România împotriva unor relicve de o vechime de milioane de ani. Enunț aici că obiectele pentru care cer protecție internațională constituie dovezi ale unei culturi proto-europene ce a luat expresia unor necropole paleolitice marcate de către grămezi de statuete de paste litice depuse pe movile funerare, în rigorile unor cutume și rituri precis determinate. În acest sens vă stau la dispoziție cu câteva mii de pagini de documentație riguroasă în care semnalez prezența acestor obiecte în toate cele 55 de tipuri de monede geto-dacice.

          Întrucât în Țara mea sunt ridiculizat și ostracizat de atâția ani și nu întrevăd posibilitatea de a fi înțeles, vă rog să-mi acordați regim de minoritate cultural-religioasă pentru a mă așeza sub protecția instituțiilor europene de resort, întrucât barbaria clasei așa-zis culte a românilor este capabilă de orice ticăloșie.

          Vă solicit, de asemenea, asistența juridică refuzată cu lașitate și oportunism politic în România, ca să cer reparații morale pentru daunele ce mi s-au adus: Armata Română a violat terenul din care a furat obiecte de tipul celor la care m-am referit mai sus, le-a spart și a extras formulele strategice din care și-a încropit buncăre. Armata este instituția care sabotează orice ieșire a mea în atenția opiniei publice naționale și mondiale cu aceste obiecte de patrimoniu cultural.

          Dat fiind tratamentul criminal ce mi se aplică în România, vă solicit să-mi acordați satisfacție în următoarele circumstanțe: posed la țară, în zona Istrița – Buzău, o casă și un teren intravilan de 500 mp. Acolo am depozitat o parte a colecției de statuete și pentru a salva acest tezaur vă propun să înfiin­țăm o Bază Culturală Româno-Rusă sub firma: „Institutul Civili­zației Megalitice Ion Gheorghe – proprietatea Statului Rus”. Acesta ar fi un bun început pentru construirea unei posterități juste și exacte privind relațiile de prietenie dintre popoarele noastre, fondate pe o tradiție comună de sute de mii de ani vechime.

          Cu desăvârșită demnitate națională,

                                          Ion Gheorghe

                         telefon: 021/648.41.37

                  http://www.ion-gheorghe.as.ro

                  http://www.adioletea.home.ro

                  http://adioletea.da.ru

                  http://www.adioletea.lx.ro

<<<

<<<


Tipologia tehnică și iconografică

a statuetelor din colecția Ion Gheorghe

 

 

(Scurt documentar anexat Memoriului adresat în anul 2000

Comisiei de cultură a Senatului României,

 în vederea omologării ca obiecte de patrimoniu

 a colecției noastre de peste 1000 de statuete,

 aflată în București și în localitatea Sărățeanca – jud. Buzău)

 

            A)  După aspectul imediat, fizic, cele peste 1000 de statuete din colecția noastră se împart în:

            – Corpuri sferice și ovale din beton preistoric, pastă de ciment natural și argilă;

            – Combinații de două, trei sau mai multe sfere și ovale în întregime sau parțial dezvoltate;

            – Corpuri plate sau aplatizate, asociate cu sfere și ovale care produc tablouri votive, ansamble imagistice, grupuri de portrete și alegorii mitologice;

            –  Corpuri în formă de clepsidre;

            – Corpurile Embleme: Sărutul, Madonele cu Pruncii, Principiile, Columnele, Griphonii, Sfinxii, Harpiile, Sirenele.

            B) După aspectul plastic, iconografic, aceste peste 1000 de obiecte din colecția noastră acoperă următoarele categorii de imagini:

            – Capete purtând cușme și diferite coifuri și capelúri, găteli ale coafurii, comănace, berete sacre și aure;

            – Busturi reduse de bărbați și femei cu proiecție deliberată a capetelor, de regulă triformis;

            – Plachete din categoria altarelor, a megaliților și a monumentelor executate în basorelief asociate la modelajul tridimensional;

            Înălțimea și lățimea pieselor sunt variabile: de la 5/4 cm până la 20, 50 și 100 cm, în greutate de la câteva grame până la câteva tone în colecția din expoziția în aer liber de la Sărățeanca. 

            – Caracteristica generală a tuturor celor peste 1000 de exemplare, cât și a stâncilor din toposul consacrat după care ele au fost replicate, consistă în faptul că acestea își schimbă imaginile în funcție de intensitatea și direcția luminii tangente și a locului din care sunt percepute de către subiectul uman.

            Acestea sunt condițiile strict obligatorii ale contactului cu așa numita Cultură Masma descoperită de către Daniel Ruso în spațiul peruan și carpatic;

            – Acelorași condiții și imperative tehnice se supun, de asemenea, imaginile, ansamblele și siglele figurative ale tuturor monezilor geto-dacice, inclusiv cele despre care se consideră că ar fi cópii după monezile grecești;

            – Toate cele peste 1000 de statuete sunt bipolare (ca și clepsidra, ele trebuie să fie înclinate și răsturnate) și, de asemenea, sunt cvadridimesionale.

            C)  După inventarul de imagolatrii și reprezentări mitice, religioase, toate cele peste 1000 de obiecte ale colecției noastre pot fi clasificate în funcție de imaginea proeminentă ce ni se impune la primul contact vizual, în următoarele categorii:

            – Statuetele animaliere figurând fiare de herb, stemă tribală, animal-totem, păsări și simboluri zodiacale. Ni se impun: caii, bovideele, felinele (lupii, leii), urșii, cerbii, mufIonii, berbecii de turmă, ovinele, acoperind întregul obiect în care se află însumate imaginile antropomorfe;

            – Statuetele-busturi consacră de regulă perechi, triplete, sexte și decime figurative de bărbați și femei; sunt magistrații eponimi, paredrele, sofinele și alte corpuri sociale și religioase cărora li s-au dedicat respectivele figurine litice;

            – Statuetele denumite în mod clasic Sfincși, Hymere, Genii plurifigurative antropo-zoomorfice și labile;

            –  Statuetele consacrând Maternități, Madone cu unul sau doi copii;     

            – Statuetele replici ale monumentelor cutumeare: coloane phalice, stâlpi de edificii, menhire, dolmeni, altare și, de bună seamă, stâncile topomemoriale;

            – O categorie mai puțin numeroasă din aceste statuete se constituie în veritabile ilustrații de carte fiind alegorii ce aveau rolul să impună anume istorii cu fiare de metamorfoză, adică eposul sofio-formativ și memorial.

            D)  După fondul particular, aplicat la fiecare piesă, nu se poate deocamdată alcătui un catalog al tuturor celor peste 1000 de obiecte decât uzitând basmele, tradiția și fondul cultural ce l-au inspirat aceste monumente, precum în cazul sculptorului Constantin Brâneuși cu ale sale: Muza dormind, Pasărea Măiastră, Broasca Zburând, Coloana Infinitului, Sărutul (din Poarta celebră) etc.

            E) În schimb, noi vom întreprinde un inventar mulțumitor susținut de către suitele de simboluri, stanțe și miniaturi ale monumentelor megalitice din toposul consacrat, sacru, precum au fost ele înregistrate în toate seriile monetare geto-dacice.

            Este argumentul nostru inexpugnabil pe care îl enunțăm încă o dată: în toate cele 55 de tipuri monetare geto-dacice se află statuete, sfincși, himere, aidoma celor din colecția noastră, devenite mărci, tipuri de stanțe numismatice, ca atare intrate în practica faurilor de numisme. Decriptarea acestor simboluri și obiecte imprimate în monezile de argint ne-a furnizat un număr de peste 5000 de pagini care stabilesc identitatea cu obiectele din colecția noastră, rostul lor, semnificațiile instituționale și cutumeare pe care le-au acoperit toate cele peste 1000 de obiecte din colecția noastră.

            1. În moneda nr. 2, pl. V, de tipul Rasa, zona înscrisului “Filip”,  numele acestor obiecte este: Răbușele vorbite care figurează pe Vasilei, pe Vigili (apărătorii obștești) și pe Tarabostis, trei categorii civice cărora li s-a acordat apoteoza nominatorie prin aceste “sborastes rabuce”.

            Pe aceeași monedă, în zona grafică a coamei cabalei apoteotice, se află un șirag de sfere. Aceste obiecte, consemnate de către numismați cu denumirea de globule, sunt statuete capitae, reduse la ovale și sfere aproximative. Toate consacră pe vechii magi rustici transfigurați bifrons. Numele lor este: Dublele Rune Montane prin care sunt marcate piscurile transfigurate cu chipurile bazileilor străbuni. Spațiul delimitat de aceste replici-megalitice se numea Sebasteonum Pastules Baseleates, bastionul strămoșilor apoteozați Sabazius, spațiu sacru în mijlocul căruia se afla un megalit – Steiul bazileeatelor (senaturile de basilei) pastorale. Mai târziu, atât figurinele capete de bazilei sabaziaci cât și megaliții centrali erau asimilate cu semnele: grafe sarmate bargae, desenele sarmate figurând munții de pământ (gorganele) cu mistanes orantes – pietrele misteriilor orantelor.

            2.  În moneda nr.2, pl. V, de același tip Rasa, confruntată cu moneda nr. 9, pl. V, statuetele colecției noastre se află plasate în zona capului cu cușmă frigiană a lui Zeus Basileos din jilțul apoteotic. Obiectele se numesc: Dublele Rune: Zalmosis Ghebeleisis și Zagreus Zarneagrestus. De asemenea, aceste capete de preoți supremi se mai numesc: bârg gorgones basileonum, gorgonele muntelui bazileon, necropola bazileilor strămoși.

            Mai târziu, aceleași corpuri plastice, grafiate în monezile respective, se numeau: sarmates markes boares, mărcile sarmate ale bouarilor (proprietarii de cirezi de vite mari). Acestora li se adăugau (sau erau inscripționate cu semnele) vorbirile (cuvintele) cu numele: Moaștele Vigile, care supravegheau și auspiciau situația șeptelului și a cutumelor proprietarilor de vite.

            În aceeași ordine de idei, pasărea de pe palma zeului basileu se numește pasarea barză-stârc, cocor și cuc jumătate cocoș alcătuită din moaște (statuete din colecția noastră) cu capete de păsări pe care sunt înscrise Glosele-Răboji. Respectivele statuete Răboji-Glose sunt denumite, de asemenea, Salmosis Vasilkis, Vasilcile – capete de piatră, portrete ale vasileilor salmosis.

            3.  în moneda nr. 12, pl. V, sigla de sub pasăre este alcătuită din “concrețiuni grezoase” asamblate spre a forma numele: moște godes stern misteres salmosis ghebeleisis, moaștele de stei ale zeilor și stemele misterelor strămoșilor zei ghebeleisis-salmosis.

            Sigla ce le încorporează se numește la rândul ei: Logograma Măgura

Gorgonelor. Toate corpurile litice din colecția noastră, în spețele de mai sus, se numesc: vasileates megalites, megalitele vasileilor, îngemănate cu stemele de piatră ale Crezurilor exprimate în Gherse Belagines.

            Altă categorie de statuete poartă denumirea enunțată în aceleași monezi: stemele moștenirii sacre, totuna cu signes raistes – steagurile mistice și semnele garante ale misterelor zeilor ghebeleisis-salmosis și se află asociate cu Semnele Muzelor, ale trimișilor la zei, chezași de legi. Toate sunt cópii (replices) ale corpurilor stenis betrenis, stâlpii (megaliții) bătrânilor. Ele marcau: sites cebanes zemanes, locurile zeilor mani ai ciobanilor.

            Un numeros inventar, transfigurat în pietrele noastre, se referă la Zânele Zodii și la preotesele afrodite adepte ale misterelor Orgiilor Originilor, la iașigi, la geți, la ciconi, la toate cele 55 de triburi carpatice și la sarmați.

            4. În monezile de tipul Banat nr. 7, pl. VI, calul și călărețul sunt alcătuiți din statuetele colecției noastre încadrate în sigle-figurine și erau denumite: Logostelele (pietrele vorbitoare), Răbușe (cronologii și acte de succesiune) ale Eresurilor Marțiale. Erau asociate cu Megalitele-herburi ale Basileilor Zalmoksis-Ghebeleisis. O idee ce se cuvine a fi reținută de acum încolo se referă la faptul că absolut toate monezile impun, prin conceptul Ghebeleisis-Zalmoksis, onomastici de bărbați care au ilustrat instituția preoților marțiali, bazilei și magistrați eponimi, iar statuetele noastre sunt busturi funerare și suite portretistice ale acelor ce-au cunoscut apoteoza de Ghebeleisis-Salmosis în cadrul misterelor gnoselor și eresurilor sophice hiperboreene. 

            5.  Monezile de tipul Criciova denumesc statuetele ce inventariem: moștina vasilcae, adică vasilcile de piatră ale strămoșilor; precum și: mosines ziaes, zeițele strămoșești de pe movilele teritoriului străbunilor.

            Aceeași serie monetară impune conceptele: sigilele vasileilor geminați salmosis ghebeleisis, megaliții munților și megalitele montane ale boreselor zeițe de an (eponimatele matriarhale) geto-pelasge. De asemenea și întrucât piesele respective sunt, cum ziceam, replici ale monumentelor din toposul consacrat, monezile Criciova le numesc: megalitele crestelor tarabostes ale sofinelor miste-zeițe. Ca monumente de cadastru ele marcau Sabasteoanele – cetățile-temple sau bastioanele spațiilor sacre ale străbunilor apoteozați Sabazius. Acolo se întruneau adepții doctrinei Vasileea Sophia a Crezurilor Comate. Se mai numeau aceste monumente și replicile lor: cuvintele scrise grafiate (și modelate) în formă de symurgi, așezate pe gorganele unde se întruneau declamatorii de Corende (cronologii și evenimente calendaristice și curente), totuna fiind acele stânci figurate cu Sfincșii Locurilor moștenite din primordialitate.

            6.  Monezile de tipul Agriș, în speță moneda nr. 1, pl. IX, se referă la: simurgul lupoaica-ursa de piatră, logografos – grafiat din cuvintele respective și marca Basileonul Muntele Smaraldului.

            Urmează, în aceeași monedă, monumentul plurifigurat: piatra zeei lupoaica-boura, vasilca de Rune Nordice. Este dublată de către statueta: herbul bourului Ra, cu steaua polară în frunte, și fiara arăbuș – tabela succesiunilor vasileice hiperboreene. Se află în colecția noastră câteva exemplare figurând pești pe care moneda nr. 1, pl. IX, de tipul Agriș, le înregistrează în categoria: cuvântul grafie phalică: peștele arhaic – sigiliul vasileic, forma și simbolul ghebeleisis-salmosis. Este locul de-a fixa definitiv concluzia că aceste obiecte se numeau: Formele și Simbolurile Ghebeleisis-Salmosis, Vasileii vigili ai gintelor și crezurilor geminatelor gentilice nordice, atât pe monezi cât și pe statuetele noastre fiind înregistrate numele celor ce acopereau magistraturile și rangurile sacre respective. 

            În moneda nr. 11, pl. IX, tipul Agriș, statuetele globulare alcătuiesc: glosa fătului-frumos și parafa-herb, cu logograma Aplis, sub auspiciile cărora oficia ordinul preoților marțiali: Logos-Sophii Palaistais pe Legis Belagines.

            Aceleași pietre-capete, redate în monezi printr-un șirag de globule aproximative, alcătuiau: răbușul-vasilcos phalicus și plisc de pasăre (replică) a megalitului vasileilor gemeni Kosonii și Balcii daci.

            O anumită siglă litică desemnează ordinul înțelepților orphei din basileonul Sarmisigetusa cu: iglesia gogaioanelor fericiților vasilei gemeni ghebeleisis-salmosis.

            În monezile de tipul “cu pasărea sub cal”, alias nr. 4, pl. IX, se află o adevărată colecție de statuete precum cele ce inventariem. Citim în zona capului calului denumirile acestor pietre: tabulele grotelor cu moaștele celor ce au condus formațiunile Orasteoanele neamurilor gemene geto-dacice. Sunt identice cu megalitele-pietre sacre ale moșilor, asociate cu actele: răbușele sofinelor gemene ale templului Sopheionul lui Făt-Frumos

Zalmosis-Ghebeleisis. Zona pieptului călărețului monatar însumează alte statuete: megalitele geminate zagreus-ghebeieisis salmosis unde se produceau și pe care erau înscrise Orațiile – Cuvântări de Urare – pentru divinitatea cutumeară Vasileea Gemina și la care se depuneau micile statuete: merindele-bucate de Korinde pentru și înfățișându-i pe magii zburători-zei și declamatori de orații. Altă serie de statuete din colecția noastră, consemnată în moneda respectivă, ilustrează: tabulele erotiselor (hierodulele sacre) teosofine taoiates ale lui Zeus-Tao.

            8.  Statuetele din monezile de tipul Ramna-Tulghieș – Mireșul Mare, tipul cu porc mistreț, consacră un Cavaler cu capul de bizon. Sunt denumite: parvis rabuși ghersi belaginis muravis vasileis, răbojii scurți pe cutuma Cântecelor Belagine în care sunt evocați vasileii din tărâmurile Muravi, al celor vrăjiți și zidiți în munți, alias tărâmul zidului de munți Muravia. “Corpurile grezoase” pe care aceștia au fost înregistrați se mai numesc: megalitele peleistailor geminați sau munții mistici, piscurile modelate cu portretele acelor magistrați și mari pontifi care au fost asimilate cu Brevis Răbuși Garanți, răbojii garanți, scurți ai cutumelor.

            Altă categorie de obiecte litice din aceeași serie monetară este enunțată: bârgorgones cronos secules urmuses megalites mosanis, gorgonele montane ursele din secolele lui Cronos, și mușele, colinele urmașilor lui Cronos, cu numele de muze ale uriașilor sau megalitele strămoșilor anilor – magistrații eponimi – pe care se țineau cronologiile din vremurile antediluviene, ale giganților.

            Serie, de asemenea numeroasă, de statuete consacră cota sacră a toposului gentilic: muntele Oracolului cu steiul de orații marcat de glosa: steaua bouarului, din care se inspirau formațiunile de Corinde ale Zburătorilor din Stele.

            Urmează categoria logogramelor cămărilor cășarilor, ale muntelui și ale pieței păstorilor și negustorilor de caș din Muntele Gramos – pământul strămoșilor de stei și al moștenitorilor oamenilor de piatră. În aceeași categorie se află replicile megaliților ce transfigurează pe bătrânii gogaeoanelor. Pe ele sunt imprimate siglele vechiului pește egiptean din lectura căruia rezultă tragedia strămoșilor antediluvieni, asociate la sigla: capra cu coadă de pește, grafemul salvator al corpurilor cugetătorilor de Capră, formațiune a misterului Cybelei Cimeriene Decima Cibela (Decibela) Pelasga, semne care ne pun în fața vechimii indiscutabile a statuetelor ce inventariem și cărora monezile le-au dat nume și le-au păstrat sensurile originare.

            9. În ceea ce privește categoria foarte numeroasă a statuetelor ce figurează organul sexual bărbătesc, în moneda nr. 4, pl. X, de tipul Tulghieș – Mireșul Mare, siglele ce trasează vexila Călărețului purtată pe umăr este un: stigmatus phalusticus al geniului de piatră jumătate țap jumătate lup, steag al formațiunii înțelepților vorbitori (declamatori) de orații, ghebeleisis salmosii demotici.

            În moneda nr. 7, pl. X, de tipul Tulghieș – Mireșul Mare, se află ștanțat un cap grafiat din rune denumit: răbușul (actul de succesiune și cronologie) taraboștilor zalmosis ghebeleisis încredințat, însumat atletului basileus al sebastioanelor baștinelor (originilor) gogaioanelor, munții zeilor strămoși. Atenționăm, de aceea, că o mare parte dintre statuetele colecției noastre reprezintă capete de mărimi diferite, de la câțiva centimetri până, la

1,50 m. Aceste cranii plurifizionomice îngoblează, la rândul lor, alte capete de bărbați și de femei, ceea ce corespunde efigiei capita din toate seriile monetare, nominalizate strict și marcând scara succesorilor dintr-un zeu-om: Anthropos Purușai, în rigorile unor brevis rabucis, răbojii scurți, ai preoților armelor și ai vasileilor și ale actelor Vexilele Răbușe Mistice ale gnoselor și eresurilor geto-dacice.

            O evidență a tuturor vechilor credințe și înțelepciuni se poate alcătui pe baza acestor peste 1000 de statuete coroborate riguros cu monezile geto-dacice în care au fost stanțate drept gorgone, urme ale lumii morților ce fuseseră supuși misterelor Gorgonelor – moaștele străbunilor.

            10. Alte nume ale acestor relicve de piatră în moneda nr. 1, pl. XI, călărețul cu liră de tipul Tulghieș – Mireșul Mare, urmează astfel: vasiliscul saliu vasilca galeus bi-runică, herbul răbuș: acvila, corbul, gâsca vasiliscos (șarpe aviform), bucraniul vasilcă logos soficus, fiecare însemn denumind strict cutare formațiune sofică, gentilică și inițiatică, cum ar fi Bucălușa Salică gamată cu formațiunea de femei a Cybelei Comate Vasileeate și cu alte crezuri comate și vasileice. Spre a reda cumulul de crezuri și doctrine, statuetele ce analizăm sunt denumite: vexilul (steagul) mistic galeus (mască aplicată într-un baculus scurt), steagul-semn capra-dragonul vigorii, cu capul de bârsan (miel sau berbec) și cu un țap-dragon vorace – gorgonus (de piatră), adică statuetă de tipul obiectelor ce descriem.   

            11.  Moneda de tipul: cu cifre romane – nr. 4, pl. XII, conține, de asemenea, statuete ale colecției noastre și desemnează megalitele formațiunilor geminate vigile de bărbați salmosis-ghebeleisis, conducători de mistere. Alte obiecte din această categorie se numesc: efigiile himere cimeriene ale bătrânilor preoți ai armelor, capi ai gerusiilor de Căluși purtători de cosoare sices daces. Sunt dublate sau inscripționate cu sigile grafice și cu capul feciorului pământului – un proto Orpheus. Un eșafodaj de capete de piatră alcătuind fața și pieptul călărețului din această monedă poartă denumirea de: gugele (stânci-capete ale gânditorilor) duale vasilci ale divelor și divilor vigili, ale gerusiilor pe misterele salice ale samolsilor-ghebeleisis.

            12.  Monezile de tipul Tulghieș Criciova-Copăceni, cu cap uman imberb, apoteozează în locul călărețului un megalit cu cap de bour și vas sacru, alcătuind un: logos stihos – cuvânt vers – despre formațiunile: testaes sborastes, alcătuitoarele de texte vorbite în orațiile reginelor nordice către un Cosmozeus Zalmosis Ghebeleisis, patron al misterelor Gugelor Cugetătorilor (Gânditorii din colecția noastră), alias megaliții din zona Muntelui Vasileu al unei zone sacre. Respectivele corpuri se mai numesc: răbușele barbare ale Muntelui Strămoșilor de Stane (împietriți) Ghebeleisis-Salmosis. Erau dublate și echivalente cu: pietrele-moaște sigilii ale muntelui misterelor ursului și berbecului, și al Munților Gorgonelor, ca logografe – steme cu bourile și ursele-constelații antediluviene. Împreună alcătuiau glosa fastă din logograme: Zalmosis-Ghebeleisis ale crezurilor și misterelor lui Zagreus.

            13.  În moneda nr. 5, pl. XIV – Tulghieș-Copăceni, statuetele noastre (ca replice ale marilor monumente) sunt consemnate în felul următor: sigilele decimale de pietre ce-i înfățișează pe zeii-preoți: Aplis, Bachus, Zalmosis Ghebeleisis – bazilei geminați și însumați lui Zeus Sexanus (cel de piatră), invocați de către crezurile bărbătești (mascules zeles) din gogaeoanele munților-zei, pe cutumele Gherse Belagine. Respectivele obiecte se identifică (pe celălalt versant) cu: megaliții miștilor bazilei și ai înțelepților curieri în turneele Corindelor – urările de feciori la monumentele imemoriale, replicate de către statuetele noastre, de pe colinele gorgonelor. Tot astfel, categoria pieselor vasilcile țapi-simurgi erau consacrate de către formațiunile de căluși salici comați, pe când statuetele capete de cai erau: moaște vechi ale primilor tarabostis cimerieni, apoteozați Marți, în misterele lui Pelazgos.

            Altă serie de statuete erau: moaștele de pomană depuse la prânzurile dedicate păstorilor ghebeleisis-salmosis, în această categorie intrând și statuetele din seria: logograma sarmaua de coleașă ce simboliza locul eleselor șaui,  vasilese strămoașe ale teritoriilor succesoriale. 

            În moneda nr. 7, pl. IV, statueta din înscrisul clasic este un: cuvânt-semn pelasg al cunoașterii și îl figura pe vasileul desemnat Zeus-Demos ales dintre peleistaii păstori.

            Următorul corp din categoria simurgilor feline capre cu plisc lung de pasăre este replica unui megalit-cuvânt înțelept, desemnând locul de întrunite și recunoaștere a membrilor din senaturile bazileeatele geminate cimeriene, gramostene și geto-sarmate, replici ale simurgilor munților-zei. Numeroase statuete sunt: fiare de herburi, mărci comerciale, miceniene, sarmate și semne distinctive ale formațiunilor lui Mercur.

            Altă categorie de obiecte reproduce semnele sintetice ale formațiunilor de Capră și Cerb denumite: fiarele țapi-berbeci simurgi zburători de la sine vorbitoare (elocvente). Le urmează: pietrele răbușe cu sigle-cuvinte galate și sarmatice, dublate de: gorgonele sarmale, mărci schimbătoare supranumite: merindele pastorale de festinele Gorgonei, diva morților. Toate aceste statuete sunt: moaște de gogaioane ale lui Zeus Demos. În toate se află portretele particulare ale vasileilor vigili ai gogaioanelor, zei și miști încorporați tipului: simurgul muntelui – cu vasilcile misterelor Gorgonei, totuna cu denumirea demotică: merindele Gorgonei cu brevis răbuși.

            14.  În monedele de tipul Alexandru Cel Mare, nr. 9, pl. XIV, aceste statuete de forme și mărimi diferite sunt: galee (măști mici) emanilor (sufletele morților), siglele gugaleu (megalitul leonin), logostela (piatra de cuvinte a cugetătorilor tarabostes), răbușele-argus (vigile) megalite ale saliilor cu emblema țapul-lup, un simurg de gnosă și formațiune militară. Toate fiind herburi-răbuși ale garanților cutumelor vasileilor ghebeleisis-salmosis garantau veridicitatea rangurilor acelei lumi.

            15. Tipul: Crișeni - Berchiș, moneda nr. 3, pl. XV, impune o serie de statuete subtituindu-se capului cășărețului ce se numesc: megaliții baluși (capete de lup) ai lui Aplis – Făt-Frumos, simbolul bi-runic al mistagogilor lupi din misterele geminate ale lui salmosis-ghebeleisis. Monumentele marchează crestele montane ale basileoanelor – cetăți ale adepților misterelor Osmozei Cosmice, de tistai și peleistai comați.

            Altă serie de statuete figurează animale compozite precum: saigaua (antilopa anteglaciației) jumătate pegas (cal înaripat) vasilcă a doctrinei Basileea. Urmează seria de statuete simbolizând stemele și stigmatele, tamgele (semne de proprietari de turme) moștenitorilor de vasilei. În aceeași categorie se situează și statuetele: sigle ale munților-zei, ale movilelor strămoșești și dublele rune de răbuși garanți, de care făceau uz inițiații misterelor tabulelor înscrise în monezile de argint, sub autoritatea și auspiciile Zeei Moneta-Verita, a Saliilor de Argint.

            În aceeași serie monetară remarcăm statueta de tipul: stema comată basilca combinată cu insigna formațiunilor Cabalele Colindelor Cibelei Gemena, mista aleasă a credințelor gemene ale lui Salmosis-Ghebeleisis. La aceste situații se adaugă replicile: semnele megalitice cu cifra-desen a Zeei Cypris-Sermala Primnăscuta: Breba Pelazga Vasileea. Această mare străbună a fost: boreasa comândurilor (regina nordică a formațiunilor de bocitoare sacre) și a cugetărilor în gherse populare pe misterurile cimeriene ale vestalelor bătrâne, vasiIci chezașe ale veridicității banilor. În acest fel se consemnează faptul că ștanțarea, grafierea statuetelor ce descriem în numismele geto-dacice țineau și de măsurile de securitatea veridicității emisiunilor monetare.

*

 

            Ajunși aici, putem încheia excursul nostru pe marginea tipologiilor imagistice ale celor peste 1000 de statuete ale colecției noastre pe care intenționăm să o donăm și s-o punem sub protecția Ambasadei Rusiei la București. Atragem atenția că demersul de față nu poate epuiza iconografia tuturor obiectelor în chestiune, paginile noastre constituind doar un paleativ la problemă, cu intenția de a fixa cadrul general și de a sugera complexitatea fenomenului cultural, filozofic și istoric în care se plasează obiectele în chestiune. Abia rezumatul celor 5000 de pagini cu decriptele siglelor și simbolurilor monetare geto-dacice va putea epuiza dimensiunile multiple ale celor peste 1000 de statuete.

<<<

Statuete din colecția Ion Gheorghe
Clik pe imagine!












Mai multe >>>






















 

 


 [index]  [bio-bibliografie[ referinte ]  [ texte alese ]  [ galerie foto ]  [ carte de oaspeti ]